1. În poezie pădurea este personificată.
2. "cu ochi negri și cuminți"
" glas domol"
"piciorul gol"
3. Eu cred că poetul aseamănă pădurea cu o ființă umană pentru că el consideră pădurea vie și pentru că o admiră.Astfel, este subliniat sentimentul de iubire.
Celelalte nu le știu.
Sper că ți-am fost de ajutor!
