Ceea ce dadea farmec locului copilariei mele era frumusetea naturei. Erau munti foarte frumosi care faceau totul locului. Mergeam cu surioara(fratele-mama) la muntele cel mai apropiat.
Stiu ca o legam pe mama la ochi cu o eşarfa si fugeam in delartate sa ii culeg floricelele cele mai frumoase care i se potriveau cu culoarea obrajilor ei, pentru ca stiam ca dintre toate mamele creeate de Dumnezeu a mea e cea mai buna.
Locul unde am copilarit nu am sa il uit pana la mormant...( sler ca te-am ajutat)