Simetria dintre personajul Ancuța cea tânără și Ancuța cea de mult se face cu ajutorul comparațiilor.
"Iar Ancuța cea tânără tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană umbla ca un spiriduș încolo și-ncoace rumănă la obraji"
"Si Ancuța cealaltă ședea ca și asta tot în locul acela rezemata de usorul ușii și asculta ce spuneam eu"
