Ion Luca Caragiale a fost cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori, făcându-se remarcat prin cele mai importante schițe ale sale : ''Vizită'' și ''D-l Goe''.
Goe, personajul principal al operei ''D-l Goe'', era un elev nu prea bun la învățătură și cu un nivel nu prea ridicat de educație.
Naratorul îl caracterizează direct, făcându-i un portret fizic : costum de marinar, pălărie de paie cu inscripția ''le formidable'' și sub panglică, biletul de călătorie. Prin titlu, naratorul îl ironizează, atribuindu-i statutul de domn în ciuda comportamentului său.
Caracterizarea indirectă se realizează de către narator prin intermediul faptelor, comportamentului și al relației cu restul personajelor. Prin faptul că Goe le jignește pe cele trei doamne și pe bărbatul de pe coridor, se deduce că Goe are lipsă de respect atât față de cele trei, cât și față de bărbatul ce l-a sfătuit să nu scoată capul pe fereastră.
În urma disputei cu privire la pronunția cuvântului ''marinar'', se observă faptul că atât Goe, cât și damele erau inculți.
Având în vedere modul ironic prin care este caracterizat, Goe reprezintă imaginea copilului needucat, lipsit de educație și prost crescut.
