La cabana bunicilor
E vara. E soare. Azi am mers in padure unde se afla căbănuţa bunicilor. Prima data m-am speriat, dar apoi mi-am strans inima in dinti si am continuat sa merg. Se auzeau sunete si eu tremuram de frica. Nu era frig, dar simteam cum vantul ma mangaie. Am ajuns la cabana si mi-am revazut dragi mei bunici. Ei mi-au zis:
-Draga noastra nepotica ti-e frig sau de ce tremuri.
-Am auzit sunete!
-Ce sunete?
-Sunete ciudate!
-Stai linistita erau doar niste oameni care lucreaza aici.
Atunci din cealalta camera a sarit un catelus. El m-a trantit pe jos si m-a lins. Am ras si m-am jucat cu catelusul.
A fost o zi minunata!
