O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale
Agamemnon Dandanache e „mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”. Prezentand chinurile drumului, devine mai ridicol: „tinti postii, hodoronc-hodoronc, zdranca-zdranca, si clopoteii imi tiuie grozav ”.
Senil, peltic, viclean (o considera pe Zoe sotia lui Tipatescu), santajist, perpetuu, Dandanache ilustreaza adevarul proverbului „Cand doi se cearta, al treilea castiga”. Cetateanul turmentat indeplineste in conflictul piesei un rol important. El gaseste, pierde si regaseste scrisoarea ceea ce hoareste desfasurarea conflictului si deznodamantul
