Stelelor

C-o mare de îndemnuri şi de oarbe năzuinţi
în mine
mă-nchin luminii voastre, stelelor
şi flăcări de-adorare
îmi ard în ochi, ca-n nişte candele de jertfă. 
Fiori ce vin din ţara voastră îmi sărută
cu buze reci de gheaţă trupul. 
şi-nmărmurit vă-ntreb:
spre care lumi vă duceţi şi spre ce abisuri? 
Pribeag cum sunt, 
mă simt azi cel mai singuratic suflet, 
şi străbătut de-avânt alerg, dar nu ştiu - unde. 
Un singur rând mi-e rază şi putere:
o, stelelor nici voi n-aveţi
în drumul vostru nici o ţintă, 
dar poate tocmai de aceea cuceriţi nemărginirea.

Îmi poate extrage cineva din textul suport un epitet, o personificare si o comparație?
Mulțumesc anticipat.
(Textul este 'Stelelor' după Lucian Blaga)