Idolul meu
Bunicul meu ,un om deosebit,destept si mereu pus pe glume ,care isi sprijina batranetea intr-un baston vechi facut de mana lui dintr-un lemn de nuc.
Cu parul carunt ca zapada de decembrie,cu ochi negrii ca taciunele din vatra,obraji rumeni si gura trandafirie,bunicul reprezinta omul ideal ,chipes si integru pentru mine.
Inalt ,bine facut ,putin garbovit cu umeri lasati de trecerea anilor,cu maini mari ,muncite si crapate imi mangaie capul de cate ori ma imbratiseaza.
Este idolul meu ,ma sfatuieste .Ma ajuta in momentele mele de cumpana.
Un tot unitar,asa il pot descrie pe acest om minunat care mie mi-a calauzit pasii spre un viitor luminos.Scriitor de poezie,insaileaza cu migala versuri rupte din soare pentru toti cei dragi.
Imprastie doar vorbe bune cu o seninatate pe chip si nimic nu-i umbreste voia buna si calmul ce-l defineste.
Imi iubesc bunicul .Iubesc omul sfant ,omul drept si muncitor .Ma mandresc cu el si o sa fie icoana mea permanent.