Obs. Pentru clarificarea cerinţei se impun:
- cunoaşterea definiţiei adj. ;
- clasificarea adj.;
- exersarea.
1. Def. adj. = p. d. v. flexibilă după gen, nr., caz care exprimă însuşiri ale obiectelor.
2. Clasificare:
a₁ - după origine: - propriu- zise; ex. alb
- provenite din: nr.: - ex.- trei fete;
participiu - ex. - carte deschisă;
pronume: - ex. - această copertă;
gerunzii acordate: - ex.- chip lăcrimând;
adverbe: - ex.- asemenea fată.
a₂ - după structură: - simple : ex. - negru;
- compuse: ex. - cumsecade;
- locuţiuni adjectivale: ex. - de geniu
a₃ - după flexiune: - variabile: - o terminaţie: ex. mare
- două terminaţii: ex. - bun/ă
- invariabile: - culori prov. din lb. străine: ex. - oranj
- adv. :- ex. - asemenea
Subiectul sesizat: adj. variabile, terminaţie şi formă
Obs. adj. se acordă în gen, nr. şi caz cu subst. determinat.
1. Terminaţie = are legătură cu genul subst., deci şi al adj.
t₁: o terminaţie: aceeaşi formă pt. gen M /F
subst. adj.
ex. gen M copil mare
F copilă mare
t₂: - două terminaţii: forme diferite pt. gen M /F
subst. adj.
gen M copil minunat
F copilă minunată
2. Formă flexionară = are legătură cu nr. subst., deci şi al adj.
ex₁: - o terminaţie
subst. adj.
nr. sg. copil mare Obs. Adj. cu o terminaţie are două fome
pl. copilă mare flexionare:
1. una pt. nr. sg.;
nr. sg. copii mari
2. una pt. nr. pl.
pl. copile mari
ex. ₂ - două terminaţii:
subst adj. subst. adj
nr. sg. copil minunat copilă minunată
nr. pl copii minunati copile minunate
Obs. Adj. cu două terminaţii are patru forme:
1. o formă gen M, nr. sg.;
2. o formă gen F, nr. sg.;
3. o formă gen M, nr. pl.;
4. o formă gen F, nr. pl. .
Obs. Adj. cu două terminaţii poate avea şi trei forme flexionare.
ex. mic = copil mic copii mici
copilă mică copile mici
1. o formă gen M, nr. sg.;
2. o formă gen F, nr. sg.;
3 o formă gen M /F, nr. pl.
Concluzie: Prin exersare se identifică corect nr de terminaţii şi nr.
de forme flexionare ale adj..
