Răspuns :
In mijlocul naturii care fremateaza in jurul lui , alaturi de oameni care se bucura , glumesc si admira frumusetea verde, el sta trist, pierdut in ganduri, nepasator la gumele celorlalti. Nu vede si nu aude zgomotul cascadelor si se misca lent ca si cum ar sta pe loc.
E liniștea ! Liniștea care pune stăpânire pe sufletul celui nefericit, celui care,
înzestrat de Univers cu sclipirile curate ale gândului, se retrage, discret,
în singurătate. Nimic din ce e vibrație exterioară nu poate pătrunde prin
ochiurile dese ale acestei plase copleșitoare, numită liniște.
Dar, e numai liniștea risipită la suprafața oceanului, doar acea liniște...
E liniștea- mpietrită, ce încătușează, constant, durerea din adâncuri.