Pământul străluceste de la lumina soarelui care il priveste cu amărăciune pentru ca oameni nu il îngrijesc cum ar trebui i-ar Apolodor ma priveste asteptând parerea mea .
Eu gandindu-ma la intrebarea cum pot face lumea mai buna, din neatenție alunec si cad in găurile uriase ale lunii.Inauntru este un mare not de întuneric care nu ma lasa sa vad nimic.Apolodor incearca sa ma scoată din întuneric dar fiind prea adânc nu reuseste.El cheama pe prietenul cel m-ai bun al sau câinele Rex si reusesc să sa o scoată.
Cand am iesit Pământul care se vedea mic imi zambea si sentimentul pe care îl aveam era fericirea pentru ca l-am facut sa rada dupa mult timp.
M-am simtit minunat ca am fost pentru prima data in spatiu!
SPER CĂ TE-AM AJUTAT
