Trăia un tăieturi de lemne,
Era cinstit, fiind căsătorit
cu o femeie frumoasă
şi inteligență.
Aceştia erau săraci
Şi îşi invidiat vecinii
Pentru bogăția pe care o aveau.
Femeia dorea măcar jumătate
Din tot ce aveau acei vecini
Omul cinstit dorea să existe duhuri bune
Dorințele să i le poată-ndeplini.
Omul a plecat la pădure
După lemne in acea zi
Şi cu acea secure
Un copac frumos lovi.
În acel moment un fulger
Brăzdă cerul cu putere
Şi in mijloc sus pe cer
Apăru o creatură plină de mister.
Speriat omul căzu in genunchi
Iar creatura ii spuse:
Ridica-te! Sunt zeul bun
Doar cu trei dorințe o să te ajut.
