"Pădurea de molid, întunecată si cenușie încremenise pe malurile înghețate. Copacii fuseseră despuiati de veșmântul alb de gheata, si păreau să se aplece unul de celalalt, negri si amenințători, în lumina palidă a asfintitului."
Cerul cu lumini rosietice se profila pe intinderile palide si incremenite. Stolurile de vrabii gurese altadata amortisera in locuri nestiute si ele. Carari intortocheate si de neumblat se profilau cavernoase printre arborii intunecati care aruncau umbre grele pe marginile maloase ale lacului cu flacari frematande.
Peisajul inghetat trimitea spre ochii incetosati umbre licarind cu intermitente ca de sparturi de cer si de stele cazatoare. Pluteau in nestire roiuri uscate, inecacioase si plumburii ale cenusei care incepuse a se ridica amenintatoare dintre mormanele de pietre arzande ale castelului negru.
Totul ardea ca intr-o fresca bizantina ce reda arderea de altadata a vechii capitale a imperiului disparut. Murea si ochiul beat de atata cenusa, si lacul incremenit sub cerul arzand si molizii seculari ramasi acolo doar pentru a vorbi de urmele unui nostalgic... timp care incepea cu "a fost odata"...
Succes!
(Prof. Ana C. VIRLAN, www.anavirlan.ro )
