Mi-ar placea sa vad Londra. Intr-o zi de vara, m-as trezi vesela, as privi soarele de la fereastra hotelului si as porni sa explorez acest aglomerat paradis. Nu as uita umbrela, pentru ca atunci cand inspir, simt mirosul revitalizant al ploii si, pot adauga ca imi place sa merg prin ploaie. Curand insa m-as departa de aglomerare, m-as indrepata spre un parc plin de copaci grosi , unde aerul imi gadila plamanii mei incarcati de fum. M-as aseza pe iarba, as asculta pasarile cantand, masinile claxonand, natura respirand, iar cand stropi de ploaie ar incepe sa curga din bolta nesfarsita a cerului, as inhala adanc si pentru ultima data aerul plin de libertate si m-as intoarce incet acasa sarin peste balti si zambind oamenilor ce trec pe langa mine.
* E cam in pripa, sper sa fie buna...
