Intr-o zi insorita de primavara mergeam prin padure. Si dintr-o data am vazut o veverita ce ma privea uimita . Ciudat ...nu s-a speriat de mine.Eram fericita .
Veverita era atat de mica si gingasa ,avand o culoare de cafeniu aprins,capul pufos si ochi uriasi ca lacrima. Avea un ca de vis si o coada timida.Ma privea atent,sorbind din mine orice detaliu.Totusi era foarte atenta si nu facea miscari bruste.
Parca mi-a zambit ,parca a plas si a plecat in scorbura . A fost un moment unic .
