Răspuns :
Războiul de 30 de ani a reluat o problematică rămasă nesoluționată prin pacea de la Augsburg (1555) sau ascunsă de compromisuri formale. Toate puterile Europei au intrat, mai devreme sau mai târziu, în conflict: Spania (1620), Olanda (1621), Danemarca (1625), Suedia (1630), Franța (1635).
Acest conflict european a înregistrat o participare românească: Transilvania lui Gabriel Bethlen.
Războiul a cunoscut patru etape distincte:
I. Etapa boemiană (1618-1620)
Germania, fărâmițată din punct de vedere politic, a reprezentat teatrul principal al operațiunilor militare. Conflictul a izbucnit în Cehia, la 23 mai 1618, când doi trimiși imperiali catolici au fost aruncați pe fereastra castelului Hradcany, episod cunoscut sub numele de „defebestrarea de la Praga”. S-au format două tabere: împotriva statelor protestante grupate în Uniunea Evanghelică s-a ridicat Liga Catolică, în frunte cu Maximilian de Bavaria. Armata catolică a generalului a generalului Tilly din Brabant a câștigat bătălia de la Muntele Alb (8 noiembrie 1620). Astfel, regimul habsburgic s-a stabilit cu brutalitate în regatul Boemiei.
II. Etapa daneză (1625-1629)
În 1625 s-a constituit la Haga o alianță între protestanții germani, Provinciile Unite, Anglia și Danemarca. Armata daneză a fost înfrântă de trupele generalului Wallenstein, aflat în slujba împăratului, și Danemarca a încetat războiul, încetând pacea de la Lubeck.
III. Etapa suedeză (1631-1635)
Regele Suediei, Gustav Adolf, a început ofensiva. Pacea de la Praga a dat din nou câștig de cauză împăratului și Contrareformei, oferind Spaniei prilejul să se întărească în regiunea renană, fapt ce a determinat Franța să intre în război.
IV. Etapa franceză (1635-1648)-sfârșitul războiului
Prima fază a războiului a fost defavorabilă francezilor. Redresarea s-a datorat aliaților. În 1640, francezii au cucerit provincia Artois și au intervenit în Catalonia. Au obținut victoria de la Rocroi, în 1643. Bavaria a ieșit din război, iar Boemia se vedea amenințată. În aceste condiții, intervine pacea, încheindu-se, astfel, un lung și sângeros război. Spania a mai continuat războiul cu Franța până în anul 1659.
Acest conflict european a înregistrat o participare românească: Transilvania lui Gabriel Bethlen.
Războiul a cunoscut patru etape distincte:
I. Etapa boemiană (1618-1620)
Germania, fărâmițată din punct de vedere politic, a reprezentat teatrul principal al operațiunilor militare. Conflictul a izbucnit în Cehia, la 23 mai 1618, când doi trimiși imperiali catolici au fost aruncați pe fereastra castelului Hradcany, episod cunoscut sub numele de „defebestrarea de la Praga”. S-au format două tabere: împotriva statelor protestante grupate în Uniunea Evanghelică s-a ridicat Liga Catolică, în frunte cu Maximilian de Bavaria. Armata catolică a generalului a generalului Tilly din Brabant a câștigat bătălia de la Muntele Alb (8 noiembrie 1620). Astfel, regimul habsburgic s-a stabilit cu brutalitate în regatul Boemiei.
II. Etapa daneză (1625-1629)
În 1625 s-a constituit la Haga o alianță între protestanții germani, Provinciile Unite, Anglia și Danemarca. Armata daneză a fost înfrântă de trupele generalului Wallenstein, aflat în slujba împăratului, și Danemarca a încetat războiul, încetând pacea de la Lubeck.
III. Etapa suedeză (1631-1635)
Regele Suediei, Gustav Adolf, a început ofensiva. Pacea de la Praga a dat din nou câștig de cauză împăratului și Contrareformei, oferind Spaniei prilejul să se întărească în regiunea renană, fapt ce a determinat Franța să intre în război.
IV. Etapa franceză (1635-1648)-sfârșitul războiului
Prima fază a războiului a fost defavorabilă francezilor. Redresarea s-a datorat aliaților. În 1640, francezii au cucerit provincia Artois și au intervenit în Catalonia. Au obținut victoria de la Rocroi, în 1643. Bavaria a ieșit din război, iar Boemia se vedea amenințată. În aceste condiții, intervine pacea, încheindu-se, astfel, un lung și sângeros război. Spania a mai continuat războiul cu Franța până în anul 1659.