Este intuneric bezna. Incerc sa ma mics, dar parca nu pot. Nu vad nimic. La un moment dat îmi dau seama ca eram cu ochii închisi. Când ii deschid, ma trezesc in spatiu. Vad mii de stele, una mai luminoasa ca alta. Parca vorbeau între ele care este mai frumoasa, mai luminoasa, mai deșteaptă. Era o priveliște încântătoare. In spatele meu era mândră luna. Când sa vorbesc cu ea, aud un sunet ciudat. Ciudat, dar f cunoscut. Era..... Da, soneria. Soneria care ma anunță ca este o noua zi în care eu trebuia sa merg la scoala.
A fost foarte frumos visul.
