Bunica mea de ceva timp a început să îngrijească de un copac de măr. Ea iubește să meargă în fiecare dimineață când soarele răsare să-l ude. Iar când vine vara târziu eu cu bunica culegem roadele. Unu, două, trei mere mari și frumoase toate ca unul. Bunica mereu le spală și le pune într-o vază. Pe pervazul ferestrei stau mereu merele coapte și roșii, iar soarele care intra prin geam parcă vrea sa le guste și el.