In fiecare seara, imi place sa ies sa privesc apusul. Si, unde este mai frumos , decat pe plaja? Asa ca, in fiecare seara stau si privesc apusul. Imi aduc o paturica si stau . Intr-o seara de mai, pe când stateam si ma uitam la apus, aud un latrat de caine:
-Huf-Huf!!
Ma uit si vad un caine, alb , cu pete.Din seara aceea , privesc apusul eu el. Dar, intr-o seara, dalmatianul, nu mai venea. Stateam si ma gândeam unde poate fi, si o iau l-a fuga pe plaja. Pe când alergam, il vad pe prietenul meu, dalmatianul, pe o stanca tarandusi piciorul. Era intepat . L-am luat acasa, am devenit cei mai buni prieteni
