Orice popor inclusiv poporul român și-a exprimat suferința cât și bucuria dând curs limbii,frumoasei limbi române.În doine,în a noastră limbă neamul și-a plâns povara,fapt ceea ce l-a descătușat de vremurile grele.Autorul folosind antiteza,remarcă faptul că tot în limba română neamul râde.Bucuria eliberării de un trecut fioros de asemenea a fost exprimat prin aceeași limbă.Poporul plănge,râde și trăiește limba,o slăvește.
