Când eram mică mereu mi-am dorit să-mi manifest bucuria cu privire la venirea Anului Nou aprinzând artificii.
Însă,cunoscând bine regulile de siguranță m-am resemnat și am privit cu plăcere sclipirea artificiilor ani la rândul,fără ca să mă ating de ele.Însă într-o zi tentația și neascultarea mea a dus la mari necazuri.Părinții lăsaseră cutiile cu artificii pe masă.Împinsă de curiozitate și nerăbdare,le-am aprins.Însă,nu m-am gândit la consecințe.În scurt timp,a izbucnit un incendiu devastator.Acele flăcări se extindeau și îmi zâmbeau batjocoritor.Preț de o secundă am înțeles agonia pe care o poate induce nesupunerea!
Îngrozită,mă trezesc din vis.Am concluzionat că ascultarea înseamnă viață.Neascultarea aduce numai necazuri.
