Orele plutesc pe lângă umărul tău,
sfere-albastre, și-ntre ele e Saturn.
Și cum se duc, se micșorează
mai înserat și mai nocturn.

Nu-mi pare rău, nu-ți pare rău de ele.
Dreaptă cum stai, trecerea lor
copilăroasă-aproape și suavă
lucește-n ochiul tău nemișcător.

Și uit de ele, uiți și tu de ele,
și-n întunericul odăii se aprind,
se sting, se-aprind, se sting
ochii prelungi ai tăi, murind,
reînviind.
(Nichita Stănescu, Clar de inimă)

1. Selectează, din text, două secvențe care conturează dimnesiunea spațială a imaginarului poetic.
2. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite identificate în cea de-a doua strofă.
3. Comentează ultima strofă, în 60-100 de cuvinte, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice folosite.