,, Parea ca-i coltul ascutit al stancii incremenite acolo de veacuri."
I I
I I
gen F adjectiv provenit din verb la participiu
nr. sg.
caz G
Observaţie! Verbul la infintiv:,, a încremeni"
supin : de încremenit
gerunziu: încremenind
participiu: încremenit/ încremeniţi
îmcremenită/ încremenite
Dacă vb. aflat la participiu stă pe lângă un substantiv devine adjectiv,
adăugându-i-se ţi exprimarea ,, provenit din participiu".