Pe măsură ce Ghiţă se apropia de Lică, analiza psihologică a naratorului omniscient îi descifrează gândurile, evidenţiind setea de înavuţire pe care nu şi-o mai poate controla: "Se gândea la caştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia cu Lică, vedea banii gramădă înaintea sa şi i se împăienjeneau parcă ochii". Lăcomia pentru bani îl determina să accepte o viaţă periculoasă, plină de riscuri, numai de dragul câştigului, pentru care "ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi, capul în primejdie", încalcand astfel un alt principiu fundamental - cumpătarea.
Nu mai ţin minte alte fragmente, dar acestea mi se par reprezentative.
Dacă răspunsul meu te-a ajutat, apasă butonul "Mulţumesc" şi marchează-mi răspunsul ca fiind cel mai bun. Te pup şi mult succes!
