Trezindu-ma cu noaptea-n cap, soarele inca dormea, dormeam si eu cu ochii deschisi facandu-mi cafeaua( se inlocuieste cu cuvantul ''ceai'' daca nu iti place). Desi era duminica, o zi de odihna, mama mereu avea cite ceva de lucru. Traind langa lac mi-am propus sa ma asez pe o banca prafuita de ceva timp sa-mi savurez cafeaua.
Asezandu-ma pe acea banca rece si pustie, admirand tabloul diminetii pe lac imi arat un zimbet cat decat convingator. Ratele plutind printre papurii din lac, puii de peste inotand la malul lacului si soarele rasarind incetul, imbinand culoarea diminetii cu rosul-galbuiul soarelui.
Vantul sustinand aerul rece si umed, fosnetul salciilor de langa lac toate acestea ma fac sa cred ca sunt intr-un paradis caracteristic imaginatiei mele monotona.
sper ca team ajutat ^^
