În poezia ''Emoție de toamnă'', cuvântul ''toamnă'' este folosit atât cu sensul de anotimp, cât și ca stare sufletească. Venirea anotimpului și schimbarea peisajului naște în sufletul poetului nevoia de ocrotire a sinelui ''acoperă-mi inima cu ceva'', precum și teama de a nu pierde persoana iubită ''mă tem că n-am să te mai văd''. Din acest motiv, acesta își înfrânează nevoia de a vorbi, transformând sentimentele de teamă ''într-o dragoste mare''.