Răspuns :
**Metalele din grupele I A şi II A, au valenţele 1, respectiv 2.
**Metalele din grupele secundare (B), au valenţe diferite.
**Nemetalele (atât cele din grupele principale cât şi cele din secundare) pot avea la rândul lor 1, 2 sau 3 valenţe.
De exemplu, hidrogenul are valenţa 1, iar oxigenul are valenţa 2.
Apa are formula chimică H₂O, adică aici s-a ţinut cont atât de valenţa hidrogenului, cât şi de valenţa oxigenului:
Indicele de valenţă al hidrogenului trece la oxigen, iar indicele de valenţă al oxigenului trece la hidrogen (adică ar fi H₂O₁, în funcţie de valenţă, doar că 1 nu se mai scrie).
**Atunci când un compus chimic este format din 2 substanţe cu aceeaşi valenţă, indicele de valenţă nu se mai notează.
**Dacă un compus are în alcătuirea sa o substanţă cu valenţa 2 sau 3 şi o substanţă cu valenţa 4 sau 6, atunci indicii de valenţă se vor simplifica.
Sper că ai înţeles! :)
**Metalele din grupele secundare (B), au valenţe diferite.
**Nemetalele (atât cele din grupele principale cât şi cele din secundare) pot avea la rândul lor 1, 2 sau 3 valenţe.
De exemplu, hidrogenul are valenţa 1, iar oxigenul are valenţa 2.
Apa are formula chimică H₂O, adică aici s-a ţinut cont atât de valenţa hidrogenului, cât şi de valenţa oxigenului:
Indicele de valenţă al hidrogenului trece la oxigen, iar indicele de valenţă al oxigenului trece la hidrogen (adică ar fi H₂O₁, în funcţie de valenţă, doar că 1 nu se mai scrie).
**Atunci când un compus chimic este format din 2 substanţe cu aceeaşi valenţă, indicele de valenţă nu se mai notează.
**Dacă un compus are în alcătuirea sa o substanţă cu valenţa 2 sau 3 şi o substanţă cu valenţa 4 sau 6, atunci indicii de valenţă se vor simplifica.
Sper că ai înţeles! :)