prima strofa este o imagine vizuala si reda multitudinea florilor ce se gasesc pe pamant, insa putine sunt cele ce se vor inmulti si cele ce vor perpetua viata, acest lucru datorandu-se faptului ca in momentul in care ajung sa traiasca ele mor.
"dar cand inima-iti framanta/ doruri vii si patimi multe" metafora ce evidentiaza zbuciumul fiintei umane, zbucium datorat efortului de a intelege toate aspectele vietii