Pe un câmp întins si alb,
Într-o iarna geroasa,
Cinci oameni se aflau,
Dar ce sa vezi,erau de zăpadă.
Aveau ochii de cărbune ,
Gura dintr-un fir de ata,
Si la gat imbroboditi
Cu fulare destramate.
Dupa un timp,
Omul cel mare,
Care cred că era seful
Cu un aer serios
Le vorbea asa:
-Fratii mei,va spun cu tristete mare
Si cu mare indignare
Ca soseste primavara
Si ne vom topi!
Trebuie sa facem ceva!
Unul spune:
-De la copii am auzit
Ca-n oras sunt frigidere
Si ca-i foarte rece in ele...
Continuarea o faci tu!
