Scriitorul Vasile Voiculescu asociază singurătatea nopţii.
Personificată „Singurătatea se scoală-ngândurată / şi umblă, visătoare,
pe streşini de-nălţime. / / Dă drumul unei pietre şi-ascultă,
-ncremenită / Cum bubuie-n adâncuri pân nu se mai aude,“ în timp ce
Bucegii dorm „adânc“ Noaptea, singurătatea, tăcerea, pe urmă căderea
pietrei în adâncuri te duc toate cu gândul la moarte.Moartea aduce după sine frica, nesiguranţa şi astfel am putea privi
singurătatea nu doar ca pe o descoperire a sinelui, ci ca pe un curaj
sau ca pe o teamă de nefiinţă.sper ca te-am ajutat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
