era o zi calda de vara și Pinocchio nu știa ce sa facă. meșterul Gepetto
(nu știu sigur dacă i am scris corect numele), tatal sau, i a lăsat în
grija atelierul, spunându-i sa iasă grija de el pana ce se va întoarce.
Pinocchio, foarte fericit ca a primit o sarcina asa de importanta l-a
asigurat pe Gepetto ca va avea cu siguranță grija de magazie, și ca
poate pleca liniștit. Gepetto i a spus însă lui Pinocchio sa aibă grija
sa ciopleasca, dacă poate, o păpușă pentru fiica împăratului. Pinocchio l
a asigurat și de data aceasta Pe Gepetto și astfel bătrânul meșter a
plecat liniștit cu treburile lui.
Pinocchio, a stat treaz un timp
însă, într un final, vremea plăcută l a făcut sa adoarmă. s a trezit
mult mai târziu, și, aducându-și aminte de păpușă s a apucat sa o
ciopleasca. dar nu mai avea timp! Pinocchio a început sa plângă iar
atunci, dintr-o gaura a peretelui au apărut niște șoricei. aceștia,
văzându-l pe Pinocchio l au întrebat de ce plânge. Pinocchio le a zis
cele întâmplate iar șoriceii i au zis ca îl vor ajuta ei sa facă păpușă
pt fiica împăratului.
păpușa a fost gata la timp iar seara, când a
ajuns Gepetto acasă, el a fost foarte bucuros sa vadă ca Pinocchio a
avut mare grija de treburile lui în acea zi:))
