Într.o zi ma plimbam prin codrul verde,scăldat în raze de soare si mâncăm pufuleți .Neavand un cos de gunoi prin preajmă,am aruncat punga pe jos.
Deodată a început să bata vântul și am auzit glasul codrului:
-De ce arunci gunoaie pe jos?!
-Pentru ca nu am unde sa il arunc,am zis eu sfios si rușinat.Scuze !Promit ca nu se va mai intampla.
Am luat punga de jos și am băgat.o în buzunar.Codrul s.a liniștit și a revenit la splendoarea lui de odinioară.