Mi-i dor de copilărie,
De al ei vers subilm,
Aş vrea acum cu dragoste
În faţa ei să mă închin.
A fost grea, a fost uşoară,
Dar a trecut cum trece
O zi caldă de primăvară.
S-a scuturat ca floarea cea de tei,
Dulcea mea copilărie,
Lumina ochilor mei.
Nu se mai întoarce
Visul cel sublim,
Care a fost odată
De lumină şi căldură plin. Ține))))))E cam simplă dar cred că e bună
