in vacanta de iarna,am fost impreuna cu parintii si verisoara mea la munte. Ajunsi acolo ne-am cazat la pensiunea mătuşii mele,Ioana. Fiind nerabdatoare sa ajung mai repede pe partie,nu am spus nimanui ca voi pleca singura. Asa ca am pornit la drum pe poteca din spatele pensiunii ce ducea direct la partie. Fiind fascinata de frumusetea naturii m-am indepartat atat de mult incat m-am pierdut printre straini si nu am mai stiut drumul inapoi. M-am panicat foarte tare,si nu stiam incotro sa o iau. Alergand,mi-am dat seama ca am ajuns intr-o padure,pe cat era de frumos pe atat era si de inspaimantator. Am inceput sa plang si sa strig dupa ajutor. O necunoscuta a venit la mine,si m-a luat de mana spunandu-mi ca mă va duce ea inapoi . Astfel cu ajutorul ei am putut ajunge la familia mea,unde toti erau foarte ingrijorati. Niciodata nu o sa mai plec singura!
