Versurile citate, pun in lumina o personificare a arborilor, ce reliefeaza o diferenta dintre doua planuri, cel inalt al fericirii unde lumina pune in evidenta tot ceea ce este frumos si bun si un plan iferior, reprezentat de radacina, acolo de unde totul pleaca si se dezvolta, desi ceva obisnuit , reprezinta elementul ce insufleteste totul , totul pleaca de jos si ajunge sa vada lumina in varful ,,lumii'' .
