Era un om bine facut, putin chel in varful capului, cu ochii blajini.Cand zambea,se aratau sub mustata tunsa scurt niste dinti lungi, cu strunga mare la mijloc.Cand ne invata cum sa spunem poeziile eroice,vorbea tare si inalta in sus bratul drept...Cand trebuia cateodata sa ne ceteasca din povestile lui Creanga, ne privea intai bland, cu un zambet linistit.In banci se facea o tacere adanca, ca intr-o biserica.
Coronita??
