irona fata de Ionel: "un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori", "Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână", "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată".
Ironia fata de doamna Popescu: "Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor" , "Am lăsat pe madam Popescu liniștită cu scumpul ei maior afară din orice stare alarmantă"
epitetele folosite: copilas dragut, ochii pierduti, dragalasa lui figura strambata, pareri sanatoase, linistita, scumpul ei maior, au rolul de starni un umor fin si de a caracteriza ironic personalitatile celor doua personaje. Epitele folosite sint contrare parerii reale a scriitorului.
