Răspuns :
O sarbatoare care traverseaza epoci
Sarbatoarea de Paste, moment esential in calendarul crestin, este o zi de bucurie si de speranta. Pentru a se prepara de Pasti si a se purifica, se practica postul, perioade de post si austeritate care dureaza 40 de zile.
In opozitia acestei austeritati, o zi de abundenta si veselie preceda debutul postului: Martea Grasa. Aceasta zi se cheama "grasa", deoarece uleiul si untul sant in legatura cu sarbatorirea ei, in mod traditional.
Se marcheaza postul printr-un festin, o sarbatoare colorata si galagioasa. Dupa calendarul religios, perioada numita "Carnaval", incepe pe 6 ianuarie, la Epifanii, ca sa se termine Miercurea Cenusii.Cuvântul " Carnaval", de origine latina( carnis levare ) , inseamna "fara carne, scoaterea carnii".
Fiecare sat, fiecare oras sarbatoreste carnavalul in mod diferit, cu, totusi, o constanta care reprezinta reusita acestui concept: reteta sa.
Doar carnavalul singur reuneste toate ingredientele sarbatorii populare:
dansuri, cantece, muzica, defileuri, carute si...multimea.
De mai bine de 2000 de ani, ne machiam, ne deghizam, dafilam pe strazi. Este o sarbatoare plina de viata unde orice schimbare este permisa. Deja, in antichitate, se inversau rangurile sociale: stapânii deveneau sclavi, iar sclavii, stapâni, timp de 5 zile.
In Evul Mediu, se dansa in biserica, se cânta slujba invers, bogatii se deghizau in saraci, iar saracii in bogati.
In Epoca Frumoasa, se cobora pe strazi pentru a admira carurile colorate si lumea deghizata.
Chiar si in zilele noastre, deghizarea ne serveste, transformându-ne viata de fiecare zi. Ne schimbam felul de a fi, dansam, cântam, facem zgomot. Mâncam copios, ne amuzam la nesfârsit. Masca simbolizeaza libertatea, asigura anonimatul persoanei. Momentul cel mai puternic al petrecerii are loc in timpul celor" trei velele": duminica, luni, si mai ales marti.
Carnavalul este adesea personificat de un manechin de paie, escortat de oameni deghizati si mascati, formând cortegii sau intreceri.
Se decide ca sa fie condamnat la moarte( manechinul de paie), dupa un proces de judecata, sau i se atribuie in mod public toate necazurile anului care a trecut.
In Franta, carnavalul cel mai cunoscut este cel de Nice, cu celebra batalie de flori ( garoafe, trandafiri, gladiole, dalia etc), si carnavalagii care iau in primire realizarea marilor inscriptii sicarurilor din pasta de carton. Culorile sant stralucitoare, grupuri de muzica franceze si straine se alatura defileului si creeaza ambianta. Un car impodobit cu flori masoara 6 metri de inaltime si 7 de lungime. Decorurile sant facute de mâna( artizanal), cu petale de mii de flori lipite una câte una in noaptea si dimineata care preceda " batalia".
Sarbatoarea de Paste, moment esential in calendarul crestin, este o zi de bucurie si de speranta. Pentru a se prepara de Pasti si a se purifica, se practica postul, perioade de post si austeritate care dureaza 40 de zile.
In opozitia acestei austeritati, o zi de abundenta si veselie preceda debutul postului: Martea Grasa. Aceasta zi se cheama "grasa", deoarece uleiul si untul sant in legatura cu sarbatorirea ei, in mod traditional.
Se marcheaza postul printr-un festin, o sarbatoare colorata si galagioasa. Dupa calendarul religios, perioada numita "Carnaval", incepe pe 6 ianuarie, la Epifanii, ca sa se termine Miercurea Cenusii.Cuvântul " Carnaval", de origine latina( carnis levare ) , inseamna "fara carne, scoaterea carnii".
Fiecare sat, fiecare oras sarbatoreste carnavalul in mod diferit, cu, totusi, o constanta care reprezinta reusita acestui concept: reteta sa.
Doar carnavalul singur reuneste toate ingredientele sarbatorii populare:
dansuri, cantece, muzica, defileuri, carute si...multimea.
De mai bine de 2000 de ani, ne machiam, ne deghizam, dafilam pe strazi. Este o sarbatoare plina de viata unde orice schimbare este permisa. Deja, in antichitate, se inversau rangurile sociale: stapânii deveneau sclavi, iar sclavii, stapâni, timp de 5 zile.
In Evul Mediu, se dansa in biserica, se cânta slujba invers, bogatii se deghizau in saraci, iar saracii in bogati.
In Epoca Frumoasa, se cobora pe strazi pentru a admira carurile colorate si lumea deghizata.
Chiar si in zilele noastre, deghizarea ne serveste, transformându-ne viata de fiecare zi. Ne schimbam felul de a fi, dansam, cântam, facem zgomot. Mâncam copios, ne amuzam la nesfârsit. Masca simbolizeaza libertatea, asigura anonimatul persoanei. Momentul cel mai puternic al petrecerii are loc in timpul celor" trei velele": duminica, luni, si mai ales marti.
Carnavalul este adesea personificat de un manechin de paie, escortat de oameni deghizati si mascati, formând cortegii sau intreceri.
Se decide ca sa fie condamnat la moarte( manechinul de paie), dupa un proces de judecata, sau i se atribuie in mod public toate necazurile anului care a trecut.
In Franta, carnavalul cel mai cunoscut este cel de Nice, cu celebra batalie de flori ( garoafe, trandafiri, gladiole, dalia etc), si carnavalagii care iau in primire realizarea marilor inscriptii sicarurilor din pasta de carton. Culorile sant stralucitoare, grupuri de muzica franceze si straine se alatura defileului si creeaza ambianta. Un car impodobit cu flori masoara 6 metri de inaltime si 7 de lungime. Decorurile sant facute de mâna( artizanal), cu petale de mii de flori lipite una câte una in noaptea si dimineata care preceda " batalia".