Ceidoiprieteni privesc de pe deal pe "HORA LUI DOBRICA". Jurjac era cuprins de o bucurie trista din cauy privirilor dansatorilor. Tanasica trebuia sa plece, dar vraja minunata a horei parca ii spunea sa mai steie. Cand plecau cei doi amici,, hora continua. La Paris peste cativa ani, o orchestra a cantat cantece de-ale George Enescu. :)