Mă plimbam prin grădina bunici şi am văzut un mic ghiocel .Am vrut să îl rup dar o doamnă cu o rochie din zambile albe,roze şi move intervine şi îmi spune:
-Stai!De ce vrei să îl rupi?
-E frumos şi m-am gândit că ar fi frumos să îl pun în vaza mea nouă.
-Dacă îl rupi mă vei rănii pe mine.Te rog.
-Bine domnişoară,dar cum vă numiţi?
-Eu sunt fiica cea mare a bătrnului an.Eu aduc păsările călătoare înapoi di meleaguri neştiute de ochiul omenesc.Eu fac ca zambilele şi ghioceii să danseze odată cu razele mângietoare ale soarelui.
-Şi tu ai adus sărbătoarea -"mărţişor"?
-Da şi de aceea acum îţi voi da acest ghiocel pentru aţi arăta că trebuie să respecţi natura.
Astfel domnişoara Primăvară se dispăruse şi eu mi-am propus să-i urmez sfatul.