Răspuns :
Sihăstria ...
Dimineaţă frumoasă de noiembrie. Dimineaţă-n geană de lumină trandafirie cu emoţii ghemotoc aşezate perfect sub stern ... emoţii duium, dragoste înfinită ... La drum!
Pornim pe drumul Neamţului ... întâia dată eu, şi-ai mei, dragi oameni, tot la fel. Motorul toarce şi noi fremătăm.
,, Răbdare, răbdare, răbdare" ... se-aud rostire de cuvinte pe drum.
Toţi înălţăm priviri: cerul e deodată plumburiu, gata să plângă peste arborii seculari aşezaţi de-a dreapta şi de-a stânga drumului. Cerul e plumb şi plumb e cerul, dar noi zâmbim lui şi ştim că va descătuşa ploaie curată peste noi toţi ...
Ajungem pe drum vechi, cu brazi sublimi în a lor demnitate. Sunt tineri unii, iar alţii poartă-n vreme veche pe-a cetinei poveste. Miroase-a ploaie şi a pace. Intrăm în Sihăstria de la Neamţ.
Pas tremurând şi lacrimă izvor e gata să pornească. Ochii senini şi calzi cuprind lăcaşul, loc cu loc. Respiră pasul, genunchiul se îndoaie şi mulţumesc că sunt aici: părintele Cleopa e peste tot!
Brazii slujesc la căpâtâiul alb de marmură curată, înălţată. Lumina căndeluţei se-anină-n vânt uşor şi lacrima se scurge-ncet de tainic dor.
Toţi i-auzim cuvintele:,, Mânca-v-ar Raiul!" ... şi cerul se înseninează şi raza binecuvintează chipuri ajunse-ntâia dată pe meleag moldovenesc, ce plin rămâne de cântec şi de jale, de dor şi rugăciune, ce fiecare le găseşte-ntrânsul de vrea a le deschide.
Licărul candelelor curate se reflectă liniştitor. Ceru-i de stele îmbrăcat, ne-ntoarcem pe-nserat acasă. Motorul toarce leneş, iar noi în tihnă coborâm şi-n somn.
Dimineaţă frumoasă de noiembrie. Dimineaţă-n geană de lumină trandafirie cu emoţii ghemotoc aşezate perfect sub stern ... emoţii duium, dragoste înfinită ... La drum!
Pornim pe drumul Neamţului ... întâia dată eu, şi-ai mei, dragi oameni, tot la fel. Motorul toarce şi noi fremătăm.
,, Răbdare, răbdare, răbdare" ... se-aud rostire de cuvinte pe drum.
Toţi înălţăm priviri: cerul e deodată plumburiu, gata să plângă peste arborii seculari aşezaţi de-a dreapta şi de-a stânga drumului. Cerul e plumb şi plumb e cerul, dar noi zâmbim lui şi ştim că va descătuşa ploaie curată peste noi toţi ...
Ajungem pe drum vechi, cu brazi sublimi în a lor demnitate. Sunt tineri unii, iar alţii poartă-n vreme veche pe-a cetinei poveste. Miroase-a ploaie şi a pace. Intrăm în Sihăstria de la Neamţ.
Pas tremurând şi lacrimă izvor e gata să pornească. Ochii senini şi calzi cuprind lăcaşul, loc cu loc. Respiră pasul, genunchiul se îndoaie şi mulţumesc că sunt aici: părintele Cleopa e peste tot!
Brazii slujesc la căpâtâiul alb de marmură curată, înălţată. Lumina căndeluţei se-anină-n vânt uşor şi lacrima se scurge-ncet de tainic dor.
Toţi i-auzim cuvintele:,, Mânca-v-ar Raiul!" ... şi cerul se înseninează şi raza binecuvintează chipuri ajunse-ntâia dată pe meleag moldovenesc, ce plin rămâne de cântec şi de jale, de dor şi rugăciune, ce fiecare le găseşte-ntrânsul de vrea a le deschide.
Licărul candelelor curate se reflectă liniştitor. Ceru-i de stele îmbrăcat, ne-ntoarcem pe-nserat acasă. Motorul toarce leneş, iar noi în tihnă coborâm şi-n somn.
