Foșnetul frunzelor de marțipan era din ce în ce mai puternic ,de parcă cineva se ascundea printre ele, ceva mic.
-Cine este?
-Shh..o să mă găsească
-Dar unde ești?Nu te văd de atâtea dulciuri
-Sunt mic,normal ca nu mă vezi,vor să mă pună drept ornament pe tort..
-Ee...nu cred.
-Ajută -mă,te rog
-Bine te ajut dar vino să te văd..
Așa am ajuns să ajut un fluture din zahăr încât să nu fie mâncat.
