În epoca regală în vârful piramidei sociale se afla regele. Acesta era garantul ordinii sociale și mediator între oameni și lumea divină. Romanii si-au imaginat statul ca pe o familie extinsă, în cadrul căreia regele juca rolul unui părinte. Alături de rege erau membrii marilor familii patriciene. Dintre conducătorii ginților patriciene erau aleși membrii senatului. Sclavia nu dispare nici în epoca regală, însă de acum încolo are un caracter patriarhal. Sclavii erau folosiți în muncile casnice. Societatea romană în vremea regalității era împărțită astfel: zece familii formau o gintă, zece ginți formau o curie iar zece curii un trib. În total existau trei triburi: Ramnes, Luceres și Tities.
