Exprimarea opiniei 6-8 randuri despre sentimentele batranului Banica

''
- Bănică, îi zise Radu, de mă vezi tu acum cu viaţă,
Domniţei Ancuţei să-i aibi mulţumire; dânsa mi-a fost mântuirea. Să-ţi
fie de aci înainte, ca şi mie, stăpână!

Bănică sărută cu recunoştinţă mâinile Ancuţei, şi apoi, cu mirare, începu să întrebe:

- Dar cum? Ce fel s-a întâmplat...? Radu-i curmă vorba:

- Nu e acum vremea pentru cercetări. Vorba multă, sărăcia
omului! Să ne grăbim să fugim, căci zorile se revarsă şi ar putea să ne
dea în urmă.

- Dar, vai de mine, stăpâne, şopti bătrâna slugă, în
mintea căruia bucuria se prefăcuse acum în smerită îngrijire dinaintea
unei fiici de Voievod, cum o să poată umbla Domniţa călare?! Noi avem
numai doi bieţi căluşei... ş-apoi încotro să ne ducem?...

- Încotro?! Mai întrebi?! La noi acasă, la Motru, răspunse Radu.

- Ce gând ai, stăpâne? adăugă Bănică, apoi e biată casa noastră de la Motru după potriva unei fete de Domn?

- Ancuţa, moş Bănică, nu pune preţ la zădărniciile falei.

D-acum înainte averea ei, ca şi a mea, stă numai în inimă. Ne iubim; ce ne pasă nouă de sărăcie? Aşa e, dragă Ancuţo?'' Asta e fragmentul.