Lucian Blaga se refera strict la numele satului in care el s-a nascut.
Acest nume, rostogolit in memoria de mai tarziu, il determina pe marele poet sa afirme:
"Sat al meu, ce porți în nume
Sunetele lacrimei"
Dincolo de sonorizarea numelui acelui loc , ramane, ca o inscriptie pe piatra de mormant, relieful ultimului vers:
"Sat de lacrimi fara leac" .
(9 mai 1895, Lancrăm)