Citind şi recitind lectura ,, Fetiţa cu chibriturile" de Hans. Ch. Andersen, cititorul are imaginea clară a copilului născut sub auspiciul suferinţei care are ca final scontat drama acestuia.
Precizarea timpului, Ajunul Anului Nou, accentuează parcă şi mai mult deznodământul fetiţei, sfărşitul impunând un nou început.
În zorii unui nou an, copila este descoperită de către trecători, în ungher de casă, adormită pe caldarâmul îngheţat şi umanul din pasii lor învie, compătimind-o ... ei însă nu ştiu că adormirea i-a adus fericirea deoarece s-a înălţat printre stele şi oameni dragi: bunica.
Morala acestei naraţiuni: Ajută-ţi copilul! ... Trăieşte-ţi rolul de părinte, trăieşte-ţi rolul de OM!
