Răspuns :
Stau câteodată si-mi. aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau un părțile noastre pe când începusem și eu , drăgălița-Doamne , a mă ridica băiețaș la casă părinților mei , în sătul Humulești , din târg drept peste apă Neamțului ; sat mare și vesel , împărțit în trei părți , care se țin tot de una : Vatră satului , Delenii și Bejenii .S-apoi Humulestii , și pe vremea aceea , nu erau numai așa , un sat de oameni fără căpătâi , ci sat vechi răzășesc , întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodări tot unul și unul , cu flăcăi voinici și fețe mândre ,care știau a învârti și horă , dar și suveică , de vuia satul de vetale în toate părțile ; cu biserica frumoasă și niște preoți și dăscăli și poporeni ca aceia de făceau mare cinste satului lor
