De craciun am inpodobit bradul, cu beteala si globuri ca niste mingiute fragile de sticla care se sparg usor, si l -am dus in curte afara ca noaptea sa lumineze frumos, si sa atraga colindatorii, au venit multi colindatori , deoarece el a luminat puternic si frumos, dimineata cand m am trezit bradutul meu frumos a fost plin de stelute de gheata , era asa frumos, de fiecare data cand treceau colindatori si oameni , se minunau, si ma laudau cat de frumos l am inpodobit, ma simteam flatat/a niciodata nu l am vazut mai mandru, si stralucitor , craciunul asta a fost mai frumos datorita lui, frumusetea si mandria lui au durat o luna caci era asa frumos incat nu am putut sa -l despodobesc , dar mama mi-a zis sa o fac caci asa trebuie, eu m am intristat caci imi parea rau sa -l arunc dupa ce mi-a adus laude si fericire. apoi l am despodobit si l am aruncat
