Intotdeauna ma gandesc si mi spun in gand cate lucruri minunate mi s-au intamplat din cauza ei, a mamei mele.
Ea este si va fi intotdeauna un model intelept pentru mine. Ea este/nu este (spui cum este ea: scunda, inalta, grasa). Mama uneori se enerveaza din cauza unor mici probleme, dar ii trece repede supararea. Uneori imi aduc aminte ca atunci cand eram mititel prin clasele primare, mama se supara pe mine si cateodata imi primeam meritatele palme calduroase si fine, dar ne impacam peste putin timp.
Chiar daca anii au trecut foarte repede, mama a ramas... (cum a ramas). Ea ramane langa mine orice s-ar intampla, la bine si la greu. Cand aveam vreo problema si plangeam, intotdeauna ma linistea cu vorbele ei calde si dulci.
Am realizat ca ea este persoana cea mai apropiata pe care ma pot baza si niciodata nu ma va dezamagi. Chiar daca timpul trece si eu cresc din ce in ce mai mare, mama ma va iubi la fel de mult ca inainte.
Compunerea asta am facut-o eu la meditatii la romana, nu e copiata de nicaieri.
SPER CA TE-AM AJUTAT! :D
