O așteptam cu-atâta dor,la geamuri
S-o văd zâmbind,pe calul ei de nea,
Oftand adânc printre silabe,
Cand inima-mi frigea
Cu fulgii ei,cu mâini prelungi și reci,
Fugind din brad în brad ca sa-l aprindă
O sărutam vrăjit si-mi lipeam nasul
De sânul cald.
Azi,craiasă din povești,
De ce te-ascunzi și vrei să pleci?
În inimă un dulce sfredel ne-ai lăsat,
Mie,copiilor și-ntregului regat..
Succes,sper să-ti placă gândurile mele
